Gastroenterocolita acută la copii este caracterizată de apariția bruscă a scaunelor frecvente (mai mult de 3 în 24 de ore), având o consistență mai lichidă. Aceasta poate fi însoțită sau nu de febră și, eventual, de vărsături. La sugari, în primele luni de viață, schimbarea consistenței scaunului față de zilele anterioare apariției afecțiunii poate fi un semn sugestiv pentru gastroenterocolită acută, comparativ cu numărul de scaune. Evoluția tipică a bolii este de sub 7 zile, ceea ce definește termenul de "acut", și nu depășește 14 zile. Majoritatea cazurilor prezintă o evoluție medie de 5-7 zile.
Epidemiologie
În fiecare an, aproximativ 1,7 miliarde de copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 5 ani suferă de gastroenterită acută, care determină aproximativ 1,34 milioane de decese pe an. Aceasta reprezintă a 5-a cea mai frecventă cauză de deces pediatric la această vârstă. Un copil cu vârsta sub 5 ani poate experimenta între 1 și 5 episoade de gastroenterită acută în fiecare an și acesta este un motiv principal pentru spitalizarea copiilor, mai ales din cauza sindromului de deshidratare acută. Gastroenterita acută poate fi transmisă atât de către purtătorii asimptomatici, cât și de către pacienții simptomatici înainte de apariția simptomelor, în general prin transmitere fecal-orală sau prin consumul de alimente contaminate sau insuficient preparate termic, în funcție de etiologie.
Etiologie
Rotavirusul reprezintă cauza predominantă a gastroenterocolitelor acute la copiii din Europa. În ultimele decenii, s-au observat schimbări semnificative în etiologia gastroenteritei, cu o reducere a cauzelor bacteriene și o creștere a identificării virusurilor. De asemenea, simptomele gastrointestinale, cum ar fi scaunele diareice, au fost raportate frecvent la pacienții pediatrici infectați cu virusul SARS-CoV-2.
Click aici pentru o programare la un medic Kykoty!
Anamneza va consemna:
o Tipul de debut: brusc sau progresiv
o Prezența febrei
o Aspectul scaunelor: frecvența, consistența, elemente patologice
o Asocierea de vărsături (frecvența, aspect, cantitate)
o Prezența/absența apetitului
o Prezența/absența diurezei (se noteaza ultima mictiune)
o Focare infecțioase asociate (ORL, urinare, pulmonare, meningeale)
o Existența patologiei de fond
o Anamneza nutritională: alimentația anterioară debutului bolii, greșeli alimentare, aportul de lichide la domiciliu (cantitate, compoziție)
o Terapia prealabilă- administrarea de antibiotic?
o Date epidemiologie, de focar
Examenul clinic realizat de doctorul Kykoty va urmări (prin colaborare cu părintele):
Statusul nutrițional cu notarea procentului de scădere ponderală (mai ales în cazul sugarilor si copiilor mici)
Modificarea stării generale
Febra (hipo/hipertermie)
Scaune diareice (frecvența, consistența, elemente patologice)
Vărsături
Dureri abdominale
Meteorism (=balonare)
Manifestări extraintestinale (eruptive, durere articulară, conjunctivită)
Evaluarea clinică a sindromului de deshidratare: hidratarea mucoaselor (aspectul lor ca și culoare, uscăciune etc), modificarea frecvenței respiratorie, evaluarea diurezei; manifestări neurologice (convulsii, tulburarea stării de conștiență, apatie/agitație).
Este important să consultați un medic dacă există simptome sugestive de gastroenterocolită acută, click aici pentru o programare la doctorul pediatru Kykoty
Doctorul pediatru va stabili diagnosticul clinic iar ulterior se vor recomanda analize medicale pentru a dovedi cauza etiologica.
Printre cauzele frecvente se regăsesc:
1. Cauze infecțioase (virale, bacteriene, parazitare, fungice) vs cauze non-infecțioase.
2. Bolile diareice parenterale (infecția de tract urinar, infecții respiratorii, orita medie acută, sepsis).
3. Diareea asociată afecțiunilor chirurgicale (ex apendicită).
4. Diareea produsă de antibiotice.
Tratamentul (recomandările medicului Kykoty în urma consultului/controlului) urmărește:
1. Igiena și dieta.
2. Terapia sindromului de deshidratare acută.
3. Terapia de rehidratare.
4. Farmacologia.
Este important să solicitați consultul medicului în cazul în care suspectați o gastroenterocolită acută, deoarece numai medicul poate face un diagnostic adecvat și poate prescrie tratamentul corect. Auto-diagnosticul sau auto-tratamentul nu sunt recomandate și pot duce la complicații sau la rezistența bacteriilor la antibiotice.
Click aici pentru o programare la un medic pediatru Kykoty.
Dr. Iulia Sanduleac